Despre tablourile electrice

Ce se întâmplă în siguranța automată când sare: bimetalul, bobina și camera de stingere

Schemă: interiorul unei siguranțe automate, cu borne, bobină, bimetal, contacte, camera de stingere, mecanism și manetă

Pornești aeroterma, fierbătorul și cuptorul cu microunde deodată. Câteva minute nu se întâmplă nimic. Apoi, „clac”: s-a stins bucătăria. Altă dată, un aparat cu un defect în cablu face „pac” în clipa în care îl bagi în priză, iar siguranța sare pe loc, fără nicio așteptare. Aceeași siguranță automată, două comportamente complet diferite. De ce?

Pentru că în carcasa de 18 mm a unei siguranțe automate (MCB) lucrează, de fapt, doi paznici diferiți, fiecare cu meseria lui, plus o cameră specială în care curentul este „stins” în fracțiuni de secundă. În articolul acesta deschidem, pe schemă, o siguranță automată și îți arătăm ce face fiecare piesă, de ce uneori sare după câteva minute și alteori instantaneu, și ce înseamnă asta când îți alegi siguranțele.

Nu desface o siguranță adevărată ca să verifici. Este un aparat sigilat, iar o siguranță desfăcută nu se mai pune înapoi în tablou. Schemele noastre îți arată tot ce trebuie.

Ce găsești în interior

O siguranță automată obișnuită are, în linii mari, aceleași piese la toți producătorii, chiar dacă le așază diferit:

Schemă: interiorul unei siguranțe automate, cu borne, bobină, bimetal, contacte, camera de stingere, mecanism și manetă
Schemă de principiu: curentul trece prin bornă, bobină, contacte și bimetal. Bobina declanșează la scurtcircuit, bimetalul la suprasarcină, iar arcul se stinge în camera de stingere.
  • bornele de intrare și de ieșire, prin care intră și iese curentul circuitului;
  • bobina, adică un fir înfășurat în jurul unui miez mobil, pentru declanșarea magnetică;
  • bimetalul, o lamelă din două metale lipite, pentru declanșarea termică;
  • contactele, unul fix și unul mobil, care închid și deschid circuitul;
  • camera de stingere, un pachet de plăcuțe metalice în care este dus arcul electric;
  • mecanismul de zăvorâre, care ține contactele închise și le eliberează când primește semnal de la bobină sau de la bimetal;
  • maneta, cu care tu închizi siguranța și vezi dacă este pornită.

Curentul circuitului trece prin toate acestea, în serie: bornă, bobină, contacte, bimetal, bornă. Fiecare piesă „simte” deci tot curentul care merge spre aparatele tale.

Paznicul răbdător: bimetalul

Bimetalul este o lamelă din două metale care se dilată diferit la căldură. Când trece curent prin ea (sau pe lângă ea), se încălzește. Un metal se lungește mai mult decât celălalt, iar lamela se curbează, ca o bandă care se îndoaie la soare. Când se curbează destul, împinge mecanismul de zăvorâre, iar contactele se deschid.

Asta este declanșarea termică, și are o calitate importantă: este răbdătoare. La o suprasarcină mică (aparatele cer puțin peste ce poate duce circuitul), bimetalul se încălzește încet și siguranța sare după minute bune. La o suprasarcină mare, se încălzește repede și siguranța sare mai devreme. Este exact ce trebuie: cablul din perete suportă fără probleme o depășire mică pentru scurt timp, dar nu pentru ore întregi.

Standardul pentru siguranțele automate din locuințe stabilește două praguri, numite curenți convenționali, pentru aparatele până la 63 A:

Curentul prin siguranțăCe trebuie să facă siguranța
1,13 × curentul nominalnu are voie să declanșeze într-o oră
1,45 × curentul nominaltrebuie să declanșeze în mai puțin de o oră

Pe scurt: o siguranță de 16 A poate duce 18 A ore întregi fără să sară, dar la 23 A trebuie să sară în cel mult o oră. De aceea, în exemplul cu aeroterma și fierbătorul, siguranța a așteptat câteva minute.

Două lucruri bune de știut despre bimetal:

  • temperatura din jur contează. Siguranța este reglată la o temperatură de referință (de obicei 30 °C). Într-un tablou foarte cald, de exemplu în pod vara, bimetalul pornește „cu un avans” și poate declanșa puțin mai devreme;
  • are nevoie de răcire. După o declanșare termică, bimetalul este încă încălzit. Dacă ridici maneta imediat, uneori nu rămâne sus. Aștepți puțin și încerci din nou, după ce ai redus consumul.

Paznicul iute: bobina

La un scurtcircuit, curentul nu crește puțin, ci de zeci sau sute de ori, într-o clipă. Aici nu mai este timp de așteptat ca bimetalul să se încălzească. Intră în acțiune bobina.

Curentul mare care trece prin bobină creează un câmp magnetic puternic. Câmpul trage miezul mobil din interior, care lovește mecanismul de zăvorâre și deschide contactele. Totul se petrece în câteva milisecunde, adică practic instantaneu.

Pragul la care bobina declanșează sigur depinde de curba siguranței:

  • curba B: de la 3 până la 5 ori curentul nominal;
  • curba C: de la 5 până la 10 ori;
  • curba D: de la 10 până la 20 ori.

Sub prag, bobina „lasă” curentul să treacă, iar de el se ocupă bimetalul, dacă durează. Despre alegerea curbei am scris pe larg în articolul siguranța automată: 1P sau 1P+N, curba B sau C.

Schemă: curba timp-curent a siguranței automate, cu zona termică și zona magnetică
Schemă calitativă: în zona termică, siguranța sare mai repede cu cât suprasarcina este mai mare; în zona magnetică, declanșează instantaneu (la curba B, de la 3–5 ori curentul nominal).

Pune cele două zone una lângă alta și obții curba de declanșare a siguranței: o zonă termică, în care timpul scade pe măsură ce crește curentul, și o zonă magnetică, unde declanșarea este instantanee. Curba exactă a fiecărui aparat este în fișa tehnică a producătorului.

Fotografie de produs: siguranță automată ETI ETIMAT 1P, curba B, 16 A, 6 kA
Fotografie de produs: siguranță automată (MCB) ETI ETIMAT 1P, curba B, 16 A, 6 kA, cod 001900010. Litera B îți spune la ce prag declanșează bobina.

Arcul electric și camera de stingere

Când contactele se deschid sub curent, mai ales la un scurtcircuit, curentul nu se oprește pur și simplu. Între cele două contacte care se depărtează apare un arc electric: aerul se încălzește atât de tare încât devine conductor, iar curentul continuă să treacă prin el, ca o mică scânteie foarte fierbinte.

Dacă arcul ar rămâne între contacte, le-ar topi. De aceea siguranța are o cameră de stingere. Arcul este împins, de propriul câmp magnetic și de căldură, pe două ghidaje metalice, spre un pachet de plăcuțe paralele. Acolo este tăiat în multe arcuri mici, fiecare răcit de plăcuțe, iar curentul se stinge rapid.

Schemă: arcul electric dintre contacte, împins pe ghidaje și tăiat de plăcuțele camerei de stingere
Schemă de principiu: la deschiderea contactelor apare un arc electric, care urcă pe ghidaje în camera de stingere, unde plăcuțele îl taie în arcuri mici care se sting rapid.

Capacitatea de rupere (cifra din dreptunghiul de pe față, de exemplu 6000 sau 10000) îți spune cel mai mare curent de scurtcircuit pe care siguranța îl poate întrerupe așa, fără să se distrugă periculos. Pentru detalii despre alegerea ei, citește articolul despre siguranța automată de mai sus.

Maneta care nu poate fi ținută sus

Un detaliu de siguranță la care mulți nu se gândesc: siguranța automată declanșează chiar dacă ții maneta ridicată cu degetul. Mecanismul este făcut așa încât contactele se deschid independent de manetă. Nu poți „forța” o siguranță să rămână pornită pe un scurtcircuit. Este bine așa.

La siguranțele cu mai mulți poli (1P+N, 2P, 3P), mecanismul este comun: dacă un pol declanșează, se deschid toți odată. La o siguranță 1P+N, de exemplu, la un defect se întrerupe și faza, și nulul circuitului, iar la una tripolară nu rămâne niciodată o fază singură pornită pe un motor. Este unul dintre motivele pentru care, la aparatele trifazate, nu se folosesc trei siguranțe monopolare separate.

Fotografie de produs: siguranță automată ETI ETIMAT 1P, curba C, 16 A, 10 kA
Fotografie de produs: siguranță automată (MCB) ETI ETIMAT 1P, curba C, 16 A, capacitate de rupere 10 kA, cod 001901030.

Cum îmbătrânește o siguranță automată

O siguranță automată nu este veșnică, dar nici nu are nevoie de grijă zilnică. Producătorii îi dau o durată de viață în număr de manevre (pornit și oprit), mecanice și electrice, scrisă în fișa tehnică. În casă, la folosire normală, aceste numere sunt greu de atins. Mai mult o obosesc altele:

  • scurtcircuitele mari, repetate. Fiecare arc stins în camera de stingere lasă urme pe contacte și pe plăcuțe. O siguranță care a întrerupt de mai multe ori scurtcircuite puternice merită verificată;
  • căldura de durată. Un tablou foarte cald sau o bornă strânsă slab, care se încălzește, îmbătrânesc plasticul și pot modifica reglajul bimetalului;
  • folosirea ca întrerupător de zi cu zi. Siguranța suportă multe manevre, dar nu este gândită ca înlocuitor al întrerupătorului de lumină.

Semnele că o siguranță trebuie schimbată sunt ușor de observat: maneta nu mai rămâne fermă sus, carcasa este îngălbenită sau deformată, aparatul declanșează fără nicio cauză găsită sau nu mai declanșează la încercările electricianului. Înlocuirea se face cu o siguranță de aceeași valoare, curbă și capacitate de rupere (sau mai mare, după caz), de către un electrician autorizat ANRE, cu tensiunea întreruptă. Iar dacă tot schimbi una veche, merită o privire la tot tabloul: dacă una a obosit, poate nu este singura.

Ce înseamnă toate acestea pentru tine

Pentru proprietari, câteva concluzii practice:

  • dacă siguranța sare după câteva minute, de obicei este o suprasarcină: prea multe aparate pe același circuit. Reduci consumul, aștepți puțin, ridici maneta;
  • dacă sare instantaneu, în clipa în care pornești un aparat, este probabil un scurtcircuit: aparatul sau cablul lui au un defect. Scoți aparatul din priză și nu-l mai folosești până nu este verificat;
  • dacă sare instantaneu chiar și fără niciun aparat în priză, problema este în instalație. Chemi un electrician autorizat ANRE;
  • nu înlocui siguranța cu una mai mare ca să nu mai sară. Siguranța apără cablul, nu aparatul, cum am explicat în articolul despre greșelile din tablou.

Pentru electricieni, o reamintire utilă la discuțiile cu clienții: o siguranță care declanșează des la suprasarcină nu este defectă, ci arată un circuit încărcat prea mult. Soluția este împărțirea consumului, nu o valoare mai mare.

Pe scurt

În siguranța automată lucrează doi paznici: bimetalul, care reacționează cu răbdare la suprasarcini (cu cât sunt mai mari, cu atât mai repede), și bobina, care reacționează instantaneu la scurtcircuit, după curba B, C sau D. Arcul care apare la deschiderea contactelor este stins în camera de stingere, iar maneta nu poate ține siguranța pornită pe un defect. Data viitoare când auzi „clac” din tablou, știi exact care dintre ei a lucrat.

Ai un proiect? Cere o ofertă

Pentru proiecte rezidențiale, comerciale și industriale, pentru firmele autorizate ANRE și pentru constructori, pregătim oferte pe listă de materiale: siguranțe automate MCB în curbele B, C și D, siguranțe diferențiale RCBO, diferențiale RCCB, bare de distribuție și tablouri, de la ETI, Schrack și Hager. Instituțiile publice pot cumpăra și prin SEAP/SICAP. Sună-ne la +40724.518.468.